Sistemele de frânare sunt sisteme care servesc la reducerea vitezei și oprirea completă a autovehiculului (sistem de frânare de serviciu), precum și la menținerea pe loc a unui autovehicul staționat (sistem de frânare de staționare). Sistemul de frânare joacă un rol deosebit în asigurarea siguranței autovehiculului. Prin urmare, aproape orice autovehicul este echipat cu trei sisteme de frânare active, independente unul de celălalt: de serviciu, pentru reglarea vitezei și oprirea autovehiculului, acționat prin apăsarea pedalei de frână; de staționare, pentru menținerea autovehiculului pe loc, fără mișcare, acționat prin frâna de mână; de rezervă, pentru oprirea autovehiculului în cazul defectării sistemului de frânare de serviciu. În majoritatea autovehiculelor moderne, sistemul de frânare este format dintr-un cilindru principal de frână, un amplificator de vid, frâne cu disc pentru roțile din față și frâne cu tambur pentru roțile din spate. Pe autovehiculele cu motoare puternice, frânele cu disc pot fi instalate și pe roțile din spate. Una dintre funcțiile sistemelor de frânare este asigurarea unei distribuții uniforme a forțelor de frânare între roțile aceleiași punți. Mecanismele de frânare existente diferă: după locație: de transmisie și de roată; după forma detaliilor de rotație: cu tambur și cu disc; după forma suprafeței de frecare: cu sabot și cu bandă. Diagnosticarea sistemelor de frânare ale unui autovehicul implică efectuarea unei serii de lucrări de diagnosticare: pentru evaluarea stării tehnice a sistemului de frânare, care este determinată de următorii parametri: valoarea distanței de frânare, decelerarea, timpul de răspuns; identificarea cauzelor reducerii eficienței frânării, care se exprimă prin defecțiunea unor elemente și ansambluri ale sistemului de frânare în ansamblu. Pentru evaluarea stării tehnice și a eficienței sistemelor de frânare ale autovehiculelor, se utilizează în principal standuri cu role (cu tambur) și standuri platformă (cu suprafață). Și cele mai populare sunt acele standuri cu role pe care se aplică metoda de diagnosticare a forței. Cu ajutorul acestei metode, se determină forțele de frânare ale fiecărei roți la o forță dată de apăsarea pedalei de frână. De asemenea, se măsoară timpul de răspuns al acționării frânei. Aceste măsurători permit evaluarea stării tamburilor de frână și a garniturilor. Cea mai fiabilă este metoda inerțială de diagnosticare a sistemului de frânare pe standuri speciale cu role, pe care se măsoară distanța de frânare pentru fiecare roată. Pe standurile cu role se măsoară, de asemenea, timpul de răspuns al acționării frânei și decelerarea maximă și pentru fiecare roată în parte. Principalele defecțiuni ale sistemului de frânare includ: eficiență insuficientă a frânării; blocarea pistoanelor în cilindrii roților; uzura plăcuțelor de frână; supraîncălzirea mecanismelor de frânare; pierderea etanșeității unuia dintre circuite, în acest caz se obține o cursă moartă a pedalei de frână; utilizarea plăcuțelor cu garnituri necorespunzătoare; reglarea incorectă a acționării regulatorului de presiune; În cazul apariției defecțiunilor în sistemul de frânare, autovehiculele intră în service pentru reparații curente. În timpul reparațiilor curente, se efectuează următoarele lucrări: verificarea elementelor sistemului de frânare; înlocuirea furtunurilor de frână; verificarea cilindrului de frână; înlocuirea lichidului de frână; aerisirea sistemului de frânare; verificarea și reglarea cursei libere a pedalei de frână; verificarea regulatorului de presiune; verificarea amplificatorului de vid al frânei; verificarea și reglarea frânei de staționare; întreținerea tehnică a sistemului antiblocare a roților (ABS)